• 240 comentarii

    19578 vizualizari

    Un pronostic: Elena Udrea, viitor președinte al UNPR

    Un pronostic: Elena Udrea, viitor președinte al UNPR


    Mulți vor fi tentați să zîmbească, dar există informații demne de toată încrederea în acest sens. Elena Udrea e profund interesată să candideze la primăria generală, dar întrebarea e din ce direcție va ataca? Dinspre dreapta sau dinspre stînga? Din ce am auzit în cercuri de vîrf, ministrul Turismului își pregătește, discret, transferul direct la șefia UNPR, partid care are de organizat un congres în următoarele 7-8 luni, pentru că primul lor for a fost o improvizație de moment. Atunci e programat și transferul puterii, în mîinile doamnei de la Turism. Prin trecerea la UNPR, motivată, să zicem,  de absența unei reale dorințe de reformă în PDL, Udrea va scăpa de o bună parte a balastului negativ care se acumulează tot mai mult în cîrca acestei formațiuni. În plus, să nu uităm că relațiile dintre familie Cocoș și gașca lui Gabriel Oprea sunt vechi și profund consolidate, în special afaceristic. De altfel, din ce am auzit, Dorin Cocoș se vede aproape în fiecare zi cu Oprea sau cu vreunul dintre apropiații săi. Foarte interesant de observat, în ultima vreme se face mare tapaj în presă pe tema afacerilor tot mai înțepenite ale familiei Cocoș, la un pas de faliment. E vorba, mai degrabă, de o ”curățare” a imaginii ministresei, care va deveni, brusc, mult mai săracă, în curînd, și mai apropiată de cei mulți și necăjiți. Poate mă înșel, dar ceva îmi spune că nu. Vom vedea curînd dacă am avut sau nu dreptate. Un lucru e sigur: curînd, se vor petrece mutații spectaculoase în politică, pentru că actuala criză va lăsa urme adînci de tot în trupurile multor politicieni. Iar pe alții îi va transforma, chiar, în cadavre...

    Continuare
  • 52 comentarii

    8452 vizualizari

    O confuzie grava, care ne costa pe toti

    O confuzie grava, care ne costa pe toti

    De cînd am ales să mă retrag definitiv din politică am un avantaj, despre care am mai vorbit și cu alte ocazii și pe care, probabil, îl voi invoca și de aici înainte: acela de a vedea lucrurile mult mai obiectiv, de pe margine, cum se spune...

    Iar unul dintre aceste lucruri este o constatare, din păcate, dramatică, despre care nu îmi face niciun fel de plăcere să vorbesc. E vorba de faptul că puterea politică din România confundă tot mai mult legitimitatea de a fi ales cu dreptul de a decide, de a legifera absolut orice și oricînd. În realitate, e o gravă eroare concepția că, odată ales, îți achiziționezi, ca om politic, un statut special, absolutist, divin, care îți permite orice decizie. Legitimitatea conferită de alegeri e o calitate care trebuie construită și confirmată în permanență, prin dialog cu cei din jur, dar, în primul rînd, cu alegătorii. Sunt absolut de acord că o țară nu se poate conduce prin referendumuri, dar nici în condiții de izolare totală, ca să nu spun de sfidare a alegătorilor.

    Lumea modernă trăiește, din acest motiv, o contradicție tristă: cetățeanii se ocupă tot mai mult, mai ales în situații de criză, precum cea de acum, strict de propriile probleme, iar politicienii, în loc să facă demersuri pentru a-i atrage în proiecte sociale colective aleg, dimpotrivă, să mizeze pe forță și pe îndepărtarea de problemele celor mulți.

    Politicieni de tip Traian Băsescu, spre exemplu, cer alegătorilor putere, tot mai multă putere...Vrea Primăria, apoi Consiliul General, apoi Președinția, apoi Guvernul, apoi un Parlament docil, apoi o societate docilă, o țară întreagă la picioarele lui. Cînd obține ceva din ceea ce solicită, decretează imediat că este Dumnezeu și doar el deține adevărul absolut. Cetățeanul contează strict atît timp cît are ceva de oferit.

    Asemenea mentalitate e transmisibilă în jos, către mase, nu degeaba se spune că peștele de la cap se împute. Se știe de milenii că nu se poate interveni la nivel general fără modificări ale mentalității individuale. ”Dacă e să se schimbe lumea, întîi trebuie să mă schimb eu” zice japonezul. La noi, se împămîntenește conceptul invers: întîi să mi se dea, întîi să se schimbe sistemul, și apoi văd eu dacă e cazul să mă schimb sau nu, În mod firesc, e blamabilă asemenea gîndire, dar cum poți da cu piatra cînd exact ăsta e mesajul oferit de primii oameni ai nației: ”Dacă vreți să vă dăm, dați-ne mai întîi voi totul”?

    Din nefericire, s-a dovedit că nici măcar atunci cînd Băsescu a primit destul de mult de la alegători nu a oferit nimic la schimb. Și nu e singurul. Astfel, se distruge sistematic respectul pentru autoritate, se accentuează disoluția statului, se favorizează haosul. Locul dialogului deschis, onest, cu cetățenii e luat de ședințe de taină, de închiderea ușilor în nasul presei, de decizii ”la secret”, în numele principiului găunos, comunistoid, ”știm noi mai bine ce trebuie făcut, nu trebuie să știe și poporul”.

    În România, totul se secretizează, vertiginos, iar politica dialogului lasă loc politicii pumnului. În viziunea guvernanților, nu mai avem organe de presă, ci trîmbițe înveninate ale mogulilor. Nu mai avem sindicate, ci organizații clădite după model mafiot care se implică, pe bani, în lovituri de stat. Nu mai avem mitinguri de protest, ci atentate la instituțiile democratice ale statului. Nu mai avem societate civilă, ci lingăi plătiți din surse oculte. În fine, nu mai avem opoziție, ci grupuri de interese gata să vîndă țara estului/vestului/oricui e interesat...Repet, toate astea în viziunea guvernanților. Priviți cu atenție la figuri precum premierul Emil Boc, precum ministrul Elena Udrea ori precum Roberta Anastase. Oamenii ăștia nu mai vorbesc ca niște aleși ai poporului, ci precum Moise abia pogorît de pe munte, cu tablele legilor în brațe. Se ascultă cu pioșenie, dar nu se comentează, cam ăsta e mesajul nerostit.

    Tarele sistemului se propagă exponențial și pervertesc brumele de conștiințe rămase; cetățeanul de rînd se scîrbește și se închide în sine; societatea românească se închide, și ea, la loc, după două decenii de libertate în care nici nu a apucat să se deschidă cum trebuie. Iar, peste toate, cel mai grav e că viitoarea putere, oricare va fi ea, ar putea nu să o ia de la zero, pe baze normale de această dată, ci să continue exact de unde a lăsat cea actuală.



    Continuare
  • 66 comentarii

    10879 vizualizari

    Ce s-ar intimpla daca am avea un seism precum cel japonez?

    Ce s-ar intimpla daca am avea un seism precum cel japonez?


    Să facem un exercițiu de imaginație, mai în glumă, mai în serios, și să anticipăm ce evenimente ar determina, în România, un cutremur precum cel care a afectat Japonia:

    - Guvernul ar decide imediat alocarea de contracte fără licitație  asfaltatorilor de casă ai PDL pentru refacerea infrastructurii grav afectate. După 3 ani, o comisie parlamentară ar ancheta de ce drumul Piața Unirii – Piața Universității continuă să se  facă doar cu elicopterul.
    - STS ar primi o suplimentare masivă de buget pentru a pune la cale un sistem prin care toți românii să fie avertizați în cel mai scurt timp că tocmai a avut loc un cutremur.
    - Elena Udrea ar demara campania de promovare turistică internațională a litoralului de la poalele Bucegilor.
    - Ministerul Mediului ar investi tot bugetul în mașini de lux și deplasări externe. Explicația oficială ar fi că nu poți investi în mediu atît timp cît nu mai ai mediu.
    - PDL s-ar scinda fără congres.
    - Corneliu Vadim Tudor ar declara în PE că seismul e provocat artificial de ruși, pentru a separa Transilvania de România.
    - Laszlo Tokes ar pleca urgent din PE să verifice dacă e adevărat.
    - Traian Băsescu ar afirma că seismul a dărîmat țara numai din vina guvernării Năstase, care a scos stîlpii de rezistență de la blocuri pentru a face săli de sport în mediul rural, cu precădere la Cornu. Emil Boc ar susține că da, așa e.
    - Autoritățile ar retrage complet vameșii de la post, invocînd că a devenit neclar unde încep și unde se termină frontierele.
    - Executivul ar impune un bir nou tuturor contribuabililor, numit ”taxa pe seism”. Ea ar susține financiar o amplă campanie media cu mesajul ”Atenție, vine iar peste 40 de ani!”. Contractul ar fi atribuit direct firmei lui Felix Tătaru și posturilor TVR și B1TV.
    - Niels Schnecker ar explica, la Antena 3, că personajul Crăcănel a rămas așa pentru că l-a prins seismul cu picioarele pe falii diferite.
    - Ministerul Sănătății ar informa că WC-urile din curțile celor 42% gospodării fără apă curentă s-au depărtat, în medie, cu 50 de metri față de case și ar avertiza ruralii să nu le încurce între ele.
    - Benzina s-ar scumpi iar, cu 6 bani/litru. Fără legătură cu seismul.
    - Monica Ridzi ar cere amînarea procesului. Măcar pînă la reconstrucția tribunalului.
    - Pentru a se limita riscul de tsunami, lacurile Snagov, Herăstrău și Floreasca ar fi secate și oferite domeniului imobiliar.
    - Presa ar specula că noul premier tehnocrat ar fi Virgil Hîncu.
    - BNR ar emite o monedă jubiliara sub numele ”50 de ani pina la zona euro”
    - Gigi Becali ar descoperi, îngrozit, că terenurile lui centrale s-au mutat înapoi, în afara orașului.
    - S-ar găsi resturile Elodiei. În trei județe diferite...
    - În fine, mulți turiști străini nu ar sesiza nicio diferență.

    Continuare
  • 170 comentarii

    19645 vizualizari

    Dezastru politic: parlamentul va arata anul viitor ca un svaiter

    Dezastru politic: parlamentul va arata anul viitor ca un svaiter


    Alegerile de ieri, de la Baia Mare, prefigurează o situație fără precedent care se va înregistra anul viitor în România și care va da dureri de cap majore guvernului și ar putea răsturna multe calcule politice. Motivul? Simplu: prevederile votului uninominal, care nu a ținut cont de realitățile din țara noastră.

    Baia Mare are primar nou, dar Cătălin Cherecheș trebuie să demisioneze din Parlament pentru a se dedica noii calități. Evident, guvernul va trebui să organizeze alegeri anticipate pentru cele 15-16 luni de mandat rămase.
    Problema e alta, și are dimensiuni de-a dreptul incomensurabile: există cîteva zeci de parlamentari care se pregătesc, în acest moment, pentru candidaturi în alegerile locale, la primării și șefii de Consilii Județene.

    Istoria ultimilor ani a dovedit că banii și influența nu mai decurg din calitatea de parlamentar, ci din cea de edil local; anul viitor, în numele acestei ”descoperiri”, va fi o bătălie fără precedent pentru nominalizarea la diverse posturi locale. În alte vremuri, candidații erau adesea trimiși la primării cu forța, acum deja avem parlamentari care demisionează din partidele lor pentru a obține promisiunea candidaturii din partea altora.
    Să vedem doar cîteva nume de parlamentari vehiculate, deja, oficial sau mai puțin, pentru funcțiile de primari sau șefi de consilii județene.
    La PSD, senatoarea Lia Vasilescu vrea la primăria Craiovei, dar tot acolo vrea și deputatul Florentin Gust, care, mai prost plasat, a ales să se transfere la PC.
    Deputatul PC Tudor Ciuhodaru vrea la primăria Iași, unde se bate și Daniel Oajdea, de la PDL, iar deputatul Ioan Botiș pare bătut în cuie pentru primăria Bistrița-Năsăud. Deputatul PNL Nini Săpunaru trage la primăria Focșanilor, deputatul PSD Călin Potor vrea la primăria Alba-Iulia, iar senatorul PSD Sorin Lazăr s-ar mulțumi cu primăria Tg.Frumos.

    Deputatul PSD Cornel Itu vrea șefia CJ Cluj, iar senatorul PSD Alexandru Cordoș primăria Clujului. Tot șefia CJ Cluj o vrea și deputatul PNL Horia Uioreanu, iar senatorul liberal Marius Nicoară vrea primăria clujeană.
    Senatorul PSD Iulian Bădescu va candida aprope cert la primăria Ploiești, iar deputatul PNL de Prahova, Adriana Săftoiu, e tentată de primăria Dej.
    Deputatul PNL Relu Fenechiu vrea șefia CJ Iași, ca și senatorul PSD Florin Constantinescu. Deputata Oana Niculescu-Mizil ar putea fi trimisă, și ea, să candideze la primăria Călărași, iar pedelistul Radu Berceanu ar putea fi trimis, se aude, la Consiliul Județean Olt. Și deputata Elena Udrea ar putea fi trimisă de partid la primăria Capitalei, dacă sondajele o vor afla bine plasată.

    Lista completă, în curs de perfectare, să fiți siguri că va fi de 2-3 ori mai lungă. Desigur, nu toți care vor candida vor și obține posturile vizate, dar estimez că, după localele din iunie, cel puțin 35-40 de parlamentari vor pleca spre primării și Consilii Județene, lăsînd tot atîtea locuri goale în legislativ.

    Să nu uităm și un alt fenomen, deloc de neglijat: în fiecare al patrulea an de mandat, un număr important de parlamentari care realizează că nu vor mai prinde nominalizările partidelor în toamnă, fac tot posibilul să primească drept compensații alte posturi (ambasadori, reprezentanți în unele organisme internaționale, consilieri prezidențiali, directori în deconcertate, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, CNVM șamd) care, de asemenea, îi obligă să părăsească parlamentul înainte de termen. În mandatul trecut, au demisionat din Parlament cca.70 de parlamentari, record care ar putea fi bătut, cred eu.

    Dezastrul de abia acum începe: conform legii, pentru posturile rămase libere, guvernul nu mai poate organiza alegeri anticipate, pentru  că în mai puțin de șase luni vin alegerile la termen (art.48 din legea alegerilor). În consecință, între locale și parlamentare, legislativul va arăta ca un șvaițer. Acest lucru ar putea avea un impact neașteptat asupra procesului legislativ și asupra stabilității guvernului, în ansamblu, știut fiind că guvernul Boc rezistă, la această oră, în vreo 20 de voturi, iar la Senat majoritatea e decisă doar de un vot.
    Un alt motiv de haos va fi că prefecții și subprefecții care vor dori să candideze la locale sunt obligați să demisoneze cu 50 de zile înaintea alegerilor, ceea ce va duce, probabil, la înlocuiri pe bandă, pripite, și la nivelul acestor funcții.
    Toate aceste probleme vor apărea, cum spuneam, din cauza votului uninominal, conceput de unii cu picioarele, care reclamă înlocuirea parlamentarilor demisionari numai prin alegeri, spre deosebire de votul pe liste care asigură înlocuirea din mers. Tot sistemul respectiv e vinovat și de locul rămas gol pînă la alegeri după decesul deputatei aromâne Liana Dumitrescu, o situație de netolerat și care ar trebui să dea serios de gîndit făuritorilor de legi pe genunchi din România.


    Continuare
Dan Ioan Popescu
Cautare
Galerie foto
Cele mai noi articole
rss
  • Nevoia de simboluri, nevoia de unitate

    Una dintre marile probleme morale ale României de astăzi, o remarcă tot mai multă lume cu durere, e lipsa de simboluri autentice, ori de prețuire corespunzătoare pentru cele,...

  • Si totusi, are Romania ministru al Economiei?

    La cîteva luni de la instalarea USL la putere se înregistrează și lucruri bune și mai puțin bune. Pe de-o parte s-au reparat multe dintre nedreptățile comise de fosta g...

  • Ultima sansa a Romaniei

    "Doamnă, opriţi-vă o secundă, vă rog frumos! Ajunge! A fost o săptămână cumplită de războaie, de supărări. Săptămâna aceasta vreau să ne apucăm de ceea ce de fapt ...

  • Guvernul MRU sau cind politicienii nu stiu sa piarda elegant

    Guvernul Ungureanu a căzut după numai 78 de zile și acum își face bagajele, dar dovedește, cu vîrf și îndesat, că toate școlile și bibliotecile din lume nu pot im...

Cele mai noi comentarii
  • Dusty:

    Let me know if that is the problem please. Approximate age of Heil AC unit from serial number? Furnace or Air Handlers. The issue...

  • viagra generic:

    Am the end rejoiced drawings so he elegance. Set lose dear on had two its what seen. Helld she sir how know what such whom. adm...

  • goo.gl:

    stay hard viagra https://goo.gl/f25eMy viagra androgel https://goo.gl over the counter viagra walgreens [url=https://goo.gl/R...

 
Care e cea mai ineficienta institutie?
vezi rezultatele
Arhiva